Mexican Brunch

Cand spui garbanzo, avocado, tomate, cebolla, queso, crema y tortilla spui TACOS. Vegetarian, por supuesto! Asta am mancat azi la brunch (pentru ca duminica nu reusesc aproape niciodata sa ma trezesc destul de devreme pentru micul dejun, si nici sa astept cuminte ora de pranz).

Tortilla (organica, din faina integrala, geniala) am avut pentru ca mi-am cumparat weekendul trecut cand am fost la Londra, din acelasi loc minunat despre care povesteam aici (daca nu gasiti si pe la noi, puteti face in casa - iata o reteta). 4-5 bucati pentru 2 persoane sunt de ajuns.

Garbanzo inseamna naut - se gasesc mai peste tot conserve cu boabe gata fierte (eu le-am luat de la superketul Nic, din Dorobanti, ca de altfel toate cumparaturile pentru aceasta reteta). Am folosit 1 conserva: am pus tot continutul la incalzit, iar dupa un clocot am luat vasul de pe foc, am scurs zeama si am adaugat peste boabe 1 catel de usturoi tocat, putin ulei de masline si zeama de lamaie.

In rest mai e nevoie de 1 avocado copt (curatat de coaja si taiat cubulete), 1 rosie (si ea taiata in cubulete), 1/3 ceapa (tocata marunt), 1 mana de cascaval ras (Hochland e foarte gustos si natural) si 1 cutiuta smantana (eu am luat bio, din gama aceea verde, Andechser, care se gaseste prin supermarketuri).

Toate ingredientele se pun in tortilla si tacos-ul e gata de infulecat!
Nutrilicios!!!

Special mushroom risotto

Pentru cina de diseara pe care i-am pregatit-o lui iubitu' (el a fost plecat cateva zile din tara, asa ca trebuia sa fie un strop mai speciala) am ales un risotto de ciuperci.

Aceasta reteta este usoara, sofisticata, delicioasa, merge foarte bine cu vin rosu si deci e perfecta pentru o seara romantica.

Am folosit un mix de ciuperci de padure (se gaseste congelat in multe supermarketuri) si, pentru o nota deosebita, 5 palariute de shiitake mushrooms (sunt considerate o delicatesa - se gasesc pe net; mie mi-au fost aduse tocmai de la Londra de o prietena; sunt uscate, dar le pui in apa calda 20 de minute si devin ca cele proaspete; apa o folosesti apoi la mancare). Am mai folosit 1 ceapa medie tocata, ulei de masline (special pentru gatit, de la Oliviers&Co), 1 pahar de vin rosu, sare si piper, si bineinteles orez (integral, bio).

Am inceput cu ciupercile pe care le-am rumenit in putin ulei. Am adaugat apoi ceapa, am calit-o bine alaturi de ciuperci si am stins totul cu vin rosu (cat mai bun - preferabil acelasi pe care il aveti la masa), lasand sa fiarba putin pana a iesit tot acoolul si a ramas doar aroma. Am adaugat apoi orezul bine spalat, apa de la ciupercile shiitake (trebuie sa fie apa suficienta cat sa fiarba orezul), sare si piper, si am lasat pe foc mic (amestecand din cand in cand) vreo 40 de minute.

Rezultatul este incredibil! Shiitake dau un gust si mai pronuntat de ciuperci, usor afumat, iar alaturi de ceapa calita si restul ciupercilor stinse cu vin fac o mancare cu adevarat deosebita. Intr-o exceptie de veganism si pentru un plus de savoare, voi amesteca in orezul cremos si putin parmezan ras, pe care-l voi presara si deasupra, pentru decor. Abia astept sa ajunga iubitu' acasa :)

Easy peasy minty soup

Azi am facut cea mai rapida si mai usoara supa crema! In doar 15 minute! De mazare cu menta!

Am folosit 1 ceapa, 1 punga de 450g de mazare congelata (eu le-am avut pe ambele bio), 1 cub de legume (tot bio), frunzele de pe 4 fire de menta, smantana (eu am pus de soia, bio, Provamel), putina sare (himalayana, ca-i mai sanatoasa) si piper. A! si apa - 750 ml.

Am pus apa la incalzit in fierbator (ca sa nu dureze prea mult), timp in care direct in oala de supa am tocat si inabusit ceapa. Peste ceapa am adaugat apoi mazarea, cubul de legume, sarea si apa fiarta. Le-am lasat sa clocoteasca vreo 8 minute. Apoi amestecul l-am pus in blender impreuna cu menta si smantana. Un pic de piper proaspat rasnit peste supa cremoasa si... gata! Nutrilicios!!!

Dip thoughts

Pentru momentele cand aveti prieteni in vizita si vreti sa insotiti cu ceva nelipsitele beri, sau pentru cand pur si simplu aveti chef sa ciuguliti ceva in fata televizorului, nimic nu e mai potrivit ca un perfect dip - parerea mea...

Dip-urile nu-s deloc greu de facut (daca aveti un aparat bun in casa ca acesta pe care il am eu), sunt foarte gustoase, nepretentioase, iar - cu un pic de atentie la ingrediente - sunt si foarte sanatoase! In plus, ca un little guilty pleasure, ai senzatia la fiecare imbucatura ca... parca intingi in farfurie (ce mi-a zis mama intotdeauna ca nu-i frumos, da' ce eu recunosc ca mai fac uneori, pe ascuns, cand mancarea de acasa e fooooarte buna!)

Duminica trecuta eu asa mi-am petrecut amiaza - cu filme bune si dipping (si, rogu-va, nu va ganditi la prostii :))! Am avut niste zacusca de la Bacania Veche (facuta cu un pic de miere - o minunatie!), si moutabal si guacamole facute de mine in casa.

Moutabal - un fel de salata de vinete orientala - a luat un pic mai mult timp, pentru ca-i facut din vinete coapte, iar coacerea dureaza. Pentru mine si iubitu' n-am folosit decat 2 vinete medii, pe care le-am intepat cu o furculita din loc in loc si le-am lasat pe o plita pusa pe flacara de la aragaz (din cand in cand le-am intors, ca sa se faca bine pe toate partile).

Cat timp vinetele se coceau, mi-am pregatit restul ingredientelor:
- 2 linguri de tahini = pasta de susan cumparata de la Mega Image
- 3 linguri de suc de lamaie
- sare
- 1 catel de usturoi zdrobit bine (pana e aproape pasta)
Cand vinetele au fost coapte si moi le-am curatat de coaja, le-am lasat sa se racoreasca si le-am pus in mixerul meu minunat alaturi de toate celelalte ingrediente. Cateva apasari pe buton si moutabalul a fost gata. L-am servit cu putin ulei de masline si patrunjel deasupra, si l-am mancat cu bucati de paine neagra.

Guacamole e inca si mai simplu de facut - cu conditia sa ai in casa minim 2 avocado bine coapte (eu le cumpar cum le gasesc, adica verzi si tari, si le las la temperatura camerei cateva zile, pana sunt numa' bune).

Am taiat cele 2 avocado in jumatati (grija la samburele urias si tare) si am scos cu o lingura toata pulpa (ca sa scap de coaja). Am zdrobit apoi pulpa cu o furculita, pana a devenit aproape ca un piure (nu trebuie sa fie insa prea fin - e mai gustos sa gasesti din loc in loc bucatele intregi de avocado).

Separat am pus in robotelul meu minune:
- 5 rosii cherry (merge si jumatate de rosie taiata in bucati)
- frunzele de la 1 legatura de patrunjel (puteti pune si un pic de cilantro, daca aveti)
- zeama de la 1 lamaie
- sare si piper
- un pic de ardei iute
...si le-am taiat foarte fin.
Amestecul l-am pus peste pasta de avocado si... guacamolele a fost ready to dip. Incercati cu genialele tortilla chips bio de la Mega Image (multam Oana pentru pont!).
Nutrilicios!!!

Bacania Veche

Cu mare drag anunt si eu deschiderea oficiala a Bacaniei Vechi a lui Marius Tudosiei!

Am avut bucuria de a merge si la deschiderea neoficiala, mai pentru cei de-ai casei, acum cateva saptamani si va spun cu mana pe inima ca-i un loc special, facut cu mult suflet si daruire, in care merita sa mergeti si sa va faceti cumparaturile. Au tot felul de bunatati de tip slow food (deh, cele mai multe non-vegane! sorici, si carne-n untura, si branzeturi care mai de care) si multa mancare naturala sau bio, toate intr-un decor cu aer un pic magic; despre bacan, ce sa mai vorbim - o placere sa stai la taclale cu el! Te cucereste cu povesti despre fiecare produs pe care-l are-n grija si cu pasiunea sincera care-i vibreaza-n ochi cand iti spune despre cum a gandit fiecare coltisor al locului!

Programul deschiderii oficiale Bacania Veche - de la bacan insusi citire il gasiti aici.

Pofta buna! Adresa Bacaniei Vechi este Str. Barbu Vacarescu nr. 49.

Marele castigator la Antena 1

In fiecare joi seara la Antena 1 puteti vedea versiunea romaneasca a celebrului show Biggest Loser - Marele Castigator. M-am uitat in seara asta la prima emisiune si am fost socata de cat de mult imbatranesc kilogramele in plus - participantii sunt muuult mai tineri decat arata. O concurenta are doar 21 de ani - i-as fi dat si 40 cu usurinta...

Desi recunosc ca nu-mi prea place cum sunt expusi participantii pentru entertainment-ul general (e clar ca sunt obezi - nu-i prea OK ca-i arata mai non stop "la bustul gol" pe barbati sau "cu vedere la buric" pe doamne), eu una aplaud faptul ca Antena 1 a adus acest format si la noi. Marele Castigator reprezinta o modalitate in plus de a educa masele intru miscare si mancare sanatoasa (tot in grupul lor, pe Euforia, e show-ul lui Dr. Oz).

Bafta tuturor concurentilor! Sa castige cel care pierde cel mai mult!

Eat, Pray, Love

O, ce veste minunata! Pe 13 august (15 octombrie in Romania) se lanseaza filmul facut dupa "Eat, Pray, Love" a lui Elizabeth Gilbert (cartea mea preferata de-un an incoace). In rolul lui Liz este Julia Roberts, pe Felipe il joaca my all time favorite actor, Javier Bardem, iar unul din producatori este Brad Pitt :)
Trailerul arata amazing! Il puteti vedea si voi aici.
Ura!

7 days DETOX in Bodrum

Atentie! Postul asta nu este pentru cei sfiosi :)

Cand scriu aceste randuri sunt in Bodrum, la un centru de detoxifiere (nu dezintoxicare:)). Mi-am programat aceasta experienta inca in urma cu cateva luni, cand imi propusesem ca luna mai sa fie una raw vegan - mi s-a parut atunci finalul perfect pentru cele 4 saptamani de provocare. Chiar daca regimul raw nu m-a tinut, la centru tot m-am dus. Si iata-ma, deci, in plina dieta detox!

Ce fac aici? Pai... vreme de 7 zile nu mananc. Nimic. Nici macar fructe, nici macar legume, nici macar o... aluna :)

As zice ca-i ca un post negru, numai ca beau! Mult! Zilnic vreo 4 litri de apa alcalina (cu ph-ul foarte ridicat de cca. 10 - daca va veti uita pe sticlele de apa plata veti vedea ca au in jur de 7), cam 1 litru de supa clara (zeama in care-au fiert legumele, plina de minerale), si vreo 5 sucuri fresh de fructe sau legume (nu va inchipuiti insa vreun smoothie delicios - shake-urile de aici sunt gandite sa fie in primul rand sanatoase, facute din suc foarte mult indoit cu apa, si amestecat fie cu psyllium husk, fie cu bentonite clay, ingrediente menite sa curete organismul).

Iau astfel pauza de digestie, permitandu-i corpului sa se purifice, sa-si intareasca sistemul imunitar, sa se relaxeze in interior... Sunt in a 4-a zi deja si ma simt bine, considering... Dar asta pentru ca am stiut exact la ce sa ma astept si pentru ca am venit pregatita sufleteste. Locul nu e vreun pampering spa - vorbim de un centru de sanatate, nu un resort de lux.

Programul e de-a dreptul militaresc - oamenii de aici se tin scai de tine, asa ca, practic, you can run, but you cannot hide! Sigur, pana la urma nu te poate nimeni obliga sa respecti programul cu strictete, dar daca nu te tii de el... de ce-ai mai venit?! La cat de dificil e, macar sa obtii maximum de eficienta!

Trezirea e la 8 dimineata, iar la fiecare ora si jumatate ai ceva de facut. Nu-i timp de leneveala. Sunt cca. 3 ore de miscare pe zi (spre norocul meu - yoga), exercitii de respiratie, meditatie, sauna vreo 40 de minute, discutii si filme despre nutritie sanatoasa. Din cand in cand mai ai parte de: vitamina C in vena (la propriu - faci perfuzie cu vitamina C), liver flush (o combinatie apoteotica de ghimbir, usturoi, ulei de masline si zeama de lamaie)...

Cea mai frumoasa parte a programului zilnic e masajul - 1 ora de rasfat in care poti opta pentru aromatherapy, Bali, Thai sau masaj medical. Iar in timpul care-ti ramane la dispozitie intre activitatile din program mai poti sta la soare langa piscina, poti merge 10 minute pana la mare, sau trage o fuga in satucul de langa. Iesirile din centru nu sunt insa recomandate - mirosurile de mancare de la tavernele de la mal plutesc prin aer si postul cu sucuri devine si mai chinuitor.

Cel mai ingrozitor moment al zilei este... well... clisma. Nu exista program serios de detox fara macar o clisma zilnic (spun "macar" pentru ca in trecut chiar si la acest centru se faceau 2 pe zi!). Pentru ca lucrurile sa fie si mai interesante, in a 4-a zi de detox - dap, pentru mine chiar azi :( - ai parte de ceea ce se numeste "hydro colon": o curatire mai in forta, foarte eficienta se pare...

Dupa 7 zile te intorci acasa cu organismul purificat, mai sanatos si mai suplu. Detoxifierea are o multime de beneficii pentru intreg corpul - puteti citi mai mult aici.

La fel de benefic insa, odata cu detoxifierea corpului, datorita mediului linistit, simplitatii locului si oamenilor care lucreaza aici si care vibreaza cu energie pozitiva (special thanks for Melek & Mirey), se intampla si un mind detox. Pentru oamenii care vin la centru cu inima deschisa, grijile incep sa paleasca, problemele care mai ieri pareau vitale devin ridicole, valorile se reaseaza pe un fagas mai normal...

La finalul programului realizezi de fapt un lucru foarte important, care apare aproape subliminal in centru, sub forma unei taieturi din ziar prinsa cu piuneze pe-un oarecare panou de pluta:

"It's amazing how full of shit we are..."

P.S. Sunt nenumarate astfel de centre in Europa si in lume; eu sunt aici.

Where I draw the line

Se apropie sfarsitul lunii mai, luna in care imi propusesem in urma cu ceva timp aici ca voi manca raw vegan. Cum m-am descurcat? Pai hai sa vedem...

N-am inceput chiar pe 1 mai, ca era weekend si sarbatoare. Si nici pe 2 mai, ca pe 3 trebuia sa merg intr-un business trip pan' la Sighisoara unde stiam ca nu voi putea manca raw, deci n-avea niciun sens...

Pe 4 am inceput in forta: salate, smoothies, guacamole, gazpacho, pana si desert (o crema de caju)... Dar m-am oprit sambata pe 8 mai, cand impreuna cu iubitu' am fost parinti de weekend - adica am avut-o 2 zile la noi pe Deea, finutza noastra cuminte, frumoasa si desteapta, care are 5 anisori :)

I-o spune Deea salatei "mancarea printilor" (bravo mamei ei, care o invata sa mananace sanatos inca de mica!), dar cum totusi nu puteam sa pun copilu' la dieta mea raw vegan, am adoptat eu dieta ei. Oricum a fost vegetariana, micuta - carne n-a vazut deloc tot weekendul si nici nu cred ca i-a simtit lipsa.

Din 10 mai tot on&off am fost... Ceea ce se cheama ca de fapt am ramas tot vegan/vegetarian.... Se pare ca asta mi-e limita in materie de nutritie sanatoasa. Iertare Ina (a ei a fost provocarea de 4 saptamani de raw food pe care am acceptat-o in urma cu cateva luni) - am incercat, dar... nu e pentru mine. Sunt totusi prea gurmanda pentru asta ;)

Povestea insa nu se opreste aici. Revin indata cu ceva interesant :)

Jamie Oliver at TED

Incredibile informatii in discursul lui Jamie la TED. Stiati ca "our children will live lives 10 years shorter than us because of what they eat"?. Sau ca "diet related diseases are the biggest killer right now"?
Please watch Jamie's speech:

New books, new recipes

Cartile mele de bucataras vegetarian se inmultesc pe zi ce trece :)

De la sorelina mea am primit cea mai tare carte de bucatarie vegetariana - un must have pentru orice veggie cook care se respecta! E plina de retete super yummy insotite de niste poze care te fac sa-ti vina cheful de gatit imediat! O puteti cumpara si voi de pe net, de aici de exemplu.

Pe langa cele peste 300 de idei de bucatarit, cartea explica in ce consta un regim vegetarian sanatos, prezinta toate grupele de alimente din dieta unui vegetarian si da detalii despre efectele benefice ale acestor alimente.

Eu am facut deja din ea reteta de guacamole de la pagina 184. N-am poze pentru ca a iesit asa de buna incat am mancat tot inainte sa apuc sa iau aparatul de fotografiat :)


De la prietenii mei Ioana si Cata am acum o carte numai si numai cu supe... crema :) Mi-au adus-o de la Paris, pentru ca stiu cat de innebunita sunt dupa astfel de supe! Ce-i foarte interesant la cartea asta este ca aproape fiecare supa vine cu o reteta de baza si alte 4 variante.

Eu am gatit de exemplu supa de dovleac (in franceza "veloute de potiron"), care mi-a demonstrat ca poate fi foarte usor modificata la gust (desi ramane la fel de delicioasa) daca-i adaug ori smantana (de soia i-am pus eu - o vedeti mai jos), ori lapte de cocos (pentru o varianta thai), ori avocado, ori scortisoara...

Paste linistit!

Pentru cei mai multi postul nici n-a existat. Pentru unii el se termina azi. Pentru mine - si vegani in general - mancarea asa-numita "de post" este mancarea normala.

Sigur ca voi sarbatori Pastele, dar desigur ca nu mancand miel (pe el il las sa... pasca linistit). Pregatesc drob de zucchini, salata de vinete, supa crema de dovleac, chiftelute de cartofi si tofu cu salata de spanac si patrunjel, iar ca desert prajitura cu banane. Poate ca nu-i foarte traditional romanesc, dar fara carne de la un animalut sacrificat parca e mult mai in spiritul acestei sarbatori...

Sarbatori cu pace tuturor!

Dieta japoneza sau... dezlegare la peste!

Cu o bucatarie recunoscuta in intreaga lume ca una dintre cele mai sanatoase, cu folosirea unei mari varietati de ingrediente, dintre care foarte multe aflate pe lista "superfoods" (alimente cu proprietati extraordinare pentru sanatate) si o viata activa cu mers pe bicicleta si multa... munca, japonezii sunt oamenii care traiesc cel mai indelungat si cel mai sanatos din lume. As simple as that.

Japonia este tara in care populatia are cea mai mare speranta de viata (85 de ani la femei). Ceea ce este chiar si mai important - batranii lor traiesc mult mai mult fara sa aiba nevoie de ajutor; 75 de ani este media de la care varstnicii incep sa aiba probleme de sanatate semnificative si eventual nevoie de asistenta. Iar ca si cum n-ar fi de ajuns, japonezii mai au si cel mai mic procent de obezi din lume: 3% (vs. 11% la francezi sau 32% la americani).

Toate aceste lucruri le-am aflat special pentru plecarea mea la Tokyo, Kyoto si Osaka, de la Naomi Moriyama, autoarea cartii "Japanese women don't get old or fat", o replica la mult mai cunoscuta "French women don't get fat" (recent am dat si de un articol foarte interesant pe baza cartii ei - il gasiti aici). Tot asa am aflat si care sunt pilonii dietei japoneze:
- legumele si verdeturile - cu accent extraordinar pe sea vegetables - adica alge
- orez alb - sau mai sanatosul orez brun
- soia - tofu, miso, pastai sau sos
- taitei (noodles) - soba, udon, ramen sau somen
- ceai
- fructe
Faina si painea nu exista pentru japonezi. Carnea de vita sau pui este considerata mai degraba un condiment. Oul nu e folosit decat in anumite mancaruri. Din dieta lactatele lipsesc in totalitate si sunt inlocuite cu minunata soia si incredibila tofu.

Cu toate acestea n-am plecat plina de speranta in Japonia in ce priveste regimul meu de viata vegan. Ba chiar, foarte sincer, nu mi-am facut niciun fel de iluzie ca voi putea fi avea un animal product free diet in cele 10 zile petrecute acolo. Si asta pentru ca daca spui Japonia spui... peste.

Nu doar bucataria, ci intreaga cultura a acestei tari e profund legata de peste. Japonezii sunt o natie insulara (stiati ca Japonia e formata din 6852 de insule?) si, cum citeam mai demult pe site-ul BBC: "of all the island nations on Earth, there is, perhaps, none quite so obsessed by fish as Japan. Whether for food or entertainment, fish are at the very core of Japanese identity".

Pestele este omniprezent in mesele japoneze (pana si in micul dejul!), iar bucatarii adevarati sunt judecati in arta lor cu precadere dupa maiestria pe care o dovedesc in modul de pregatire a... pestelui. Ca vorbim de forma sa cea mai pura sashimi (practic felii de peste crud), de arhi-cunoscutul sushi (orez fiert cu peste) sau de dashi, supa pe care japonezii o folosesc in mai toate mancarurile, chiar si cele aparent vegane, si care contine extras de... peste (bonito), este foarte greu sa te tii departe de acest ingredient.

Obsesia japonezilor are insa si o parte cat se poate de pozitiva: nicaieri nu gasesti peste mai proaspat si mai bun ca in Japonia. Asa ca daca esti vegan ca mine, genul care nu-ti repugna ideea de a manca produse animale ci doar ai ales sa nu le mananci din ratiuni de sanatate, atunci Japonia este cu siguranta tara in care merita sa faci exceptie de la veganism si sa-ti acorzi, asa cum eu insami am facut, "dezlegare la peste".

Posturile despre Japonia sunt abia la inceput, so... stay tuned :) Iertare de pauza lunga; nu-i de la jet lag - nici macar mie nu-mi ia asa mult timp sa-mi revin. E de la multa treaba la birou si evenimente profesionale extraordinare care meritau onorate ca atare.
Dar... I'm back!

Back from Japan

Uite c-am facut-o si pe asta: calatoria mult visata in Japonia! Multe sunt de povestit - si promit s-o fac deindata ce ma dezmeticesc un pic - intotdeauna sufar teribil din cauza jet lag-ului :(

Pana atunci, cum vreme de 9 zile am mancat numai cu bete, m-am gandit ca ar fi numerit un tutorial despre "how to use chopsticks". Eu am invatat sa le folosesc in Londra, acum vreo 12 ani. De perfectionat am reusit acum vreo 7 ani in Coreea de Sud - o tara unde betele cele mai folosite sunt din inox (adica foarte alunecoase si foarte grele - daca reusesti sa mananci cu ele, cu orice altceva ti se pare floare la ureche). Acum in Japonia am invatat mult despre eticheta ceruta de folosirea betelor...

Iata mai jos cel mai bun tutorial pe care l-am gasit pe net. Pe curand! sau Dewa kore de :)



Chinese:
How To Use Chopsticks

Jamie Oliver's Eat To Save Your Life show

Plec cateva zile, dar va las pe maini bune: ale lui Jamie. Si cu ceva food for thought. Multam, sorelina, pentru link!





Restul emisiunii il gasiti aici.

Pe curand!