Friday, December 25, 2009

Mosule ce darnic esti

Pentru ca am fost foarte cuminti tot anul, Mosu' ne-a gasit pe mine si pe iubitu' chiar si la capatul pamantului (cel mai sudic oras de pe glob - Ushuaia, Tierra del Fuego, Patagonia, Argentina) si ne-a adus un nou obiectiv pentru camera noastra foto, ca sa facem fotografii senzationale, asa cum merita locul asta incredibil in care ne aflam:

Un Craciun plin de surprize frumoase tuturor!!!

Friday, December 18, 2009

Vegan Christmas

Daca n-as fi tanjit dupa calatorii vacanta asta, as fi facut acasa un Craciun delicios vegano-vegetarian (amicii mei - spirituali cum ii stiu - m-ar corecta cu "delicios desi vegano-vegetarian", dar eu sunt consecventa cu ideea ca cele doua lucruri nu ar trebui sa fie contradictorii).

Mi-as fi cumparat un brad in ghiveci de aici (pe care l-as fi plantat in curte dupa aceea) sau unul artificial de aici, ca sa nu mai alerg dupa braduti in fiecare iarna...
L-as fi impodobit cam asa cu decoratiuni facute din plus, sfoara si paie:
...decoratiuni pe care, daca nu le-as fi avut deja, le-as fi cautat pe la Bam boo...
Mi-as fi pus un fes rosu in cap si cam asa as fi ars-o prin casa toata perioada; as fi pus un fes rosu si papusilor, sa se bucure si ele de Craciun:
Mi-as fi facut un cozonac dupa reteta asta, tarta de pere la care visez de ceva vreme si poate si-o placinta cu mere si scortisoara... Le-as fi macat pe toate cu ceai cald sau vin rosu fiert... Si in dimineata de Craciun as fi facut si-un eggnog, egg free sau chiar si traditional, ca doar o data pe an sunt sarbatorile...

As fi pregatit o masa gustoasa de pranz, cu bucate cat mai traditionale: aperitive reci drob si fasole batuta, aperitiv cald ciuperci umplute, iar ca fel principal bineinteles sarmale :) N-as fi suspinat prea tare dupa vreun vegetarian roast, desi recunosc ca nu mi-ar parea rau sa inceapa sa aduca si pe la noi...

Dar, cum mie mi-a trebuit o ditai calatoria, va urez tuturor de pe-acum sarbatori fericite, cumpatare la mancare, si sa ne re-ntalnim sanatosi si plini de energie! Iar daca gatiti de Craciun bucate vegane delicioase, lasati un mesaj ca sa stim de ele :) O masa romaneasca buna tot imi fac cand m-oi intoarce :)
Vacanta minunata!

Wednesday, December 16, 2009

The Excuse-Busting Workout

Doar 20 de minute.

Atat si tot e bine cand vorbim de stropul de sport pe care fiecare dintre noi ar trebui sa-l faca zilnic. Atat e tot ce-mi pot acorda si eu zilele astea cand, fiind ultima saptamana de munca inainte de vacanta, am de facut o multime de lucruri.

Asa ca am gasit un workout complet (implica mai toate grupele musculare) de doar 20 de minute. Tocmai l-am incercat in dimineata asta si e chiar foarte bun! Incercati-l si voi aici.

Spor la sport!

Tuesday, December 15, 2009

Paul McCartney Discusses His Vegetarian Lifestyle

Discutam astazi cu un prieten care abia s-a intors de la Paris unde l-a vazut in concert pe Paul McCartney. Povestea cat de bine se tine seniorul la cei 67 de ani ai sai, cata energie degaja, cat de "in forta" a concertat vreme de aproape 3 ore.
Asa ca m-am gandit ca e momentul oportun sa vedem ce spune Sir McCartney despre stilul lui de viata:

De unde mancam azi

Iubitu' si-a comandat ieri la pranz de la un libanez foarte bun, specializat in catering. I-a placut, asa ca m-am gandit sa ii urmez si eu exemplul.

Azi mancam mezze (reprezinta multitudinea de feluri de mancare de la inceputul oricarei mese traditionale cu specific libanez) de la... Mezze :)


Monday, December 14, 2009

Citatu' saptamanii

Supa crema de sparanghel cu busuioc

Dupa abaterea din weekend, astazi am simtit nevoia sa fiu foaaaarte riguroasa cu dieta mea. Asa ca la pranz am mancat salata cu legume, iar acum, seara, am gatit supa de... legume :)

Pentru ca-mi doream ceva deosebit, am ales sparanghelul - o leguma pretentioasa, considerata o delicatesa (asa cum am aflat aici). Legatura de sparanghel (vreo 15 tulpini) am luat-o de la supermarket-ul Nic din Piata Dorobanti (acolo au mai mereu tot felul de legume deosebite, pe care nu le vezi atat de des in alte magazine). Pentru supa mi-au mai trebuit:
- 3 tulpini de telina (de la Carrefour)
- 2 cartofi si jumatate de ceapa bio (BioGood)
- 3 cani mari de supa facute din apa si 1 cub de "vegetable bouillon" organic (BioGood)
- 1/2 cana de smanatana de soia si 1/2 cana de lapte de soia, ambele bio, de la Ki-life (se poate si doar cu 2 cani de lapte, dar atunci trebuie sa adaugati 1 lingurita de faina)
- 1 varf de lingurita de busuioc uscat bio (Plafar) - nu mai mult, ca sa nu umbreasca gustul fin al sparanghelului
- 1 lingurita ulei de masline special pentru gatit (Oliviers & Co.)
- sare si piper, dupa gust

Procesul de preparare a fost foarte simplu si a durat doar 30 de minute.
Am taiat in cubulete sparanghelul, telina si cartoful si le-am pus pe toate la fiert in cele 3 cani de supa. Separat am tocat ceapa, am calit-o in ulei de masline si am adaugat-o peste restul legumelor.
Dupa 25 de minute fiertura a fost gata, asa ca am luat-o de pe foc, am lasat-o sa isi astampere un pic caldura si apoi am pasat-o in blender exact cat sa devina o crema groasa.
Am pus crema astfel obtinuta inapoi in oala de supa, am adaugat si restul ingredientelor si am lasat totul pe foc inca 2 minute, pana a inceput sa clocoteasca.

Eu am servit supa ornata cu cateva fire de chives (inteleg ca traducerea e arpagic). Va recomand sa o mancati dupa ce se racoreste, ca sa ii puteti simti savoarea tuturor ingredientelor.
Nutrilicios!

Cum am dat-o in bara la Viena

De joi pana sambata seara am fost la Viena, intr-o calatorie de 3 zile cu motiv profesional: participarea la o gala de premiere a unei competitii europene importante din domeniul in care lucrez. Desi nu am stiut atunci cand am plecat, calatoria s-a dovedit a fi o grea competitie si din punct de vedere personal: o intrecere intre vegana din mine si cateva dintre senzatiile cele mai aprige.

Ca si la competitia profesionala, si la cea personala am plecat plina de speranta: ca o sa fiu o vegana desavarsita, ca nimic n-o sa ma abata din drumul meu, ca o sa ma intorc acasa victorioasa. Dar iata cum au stat de fapt lucrurile:

Mai intai, la gala de premiere, m-au incoltit emotiile; dupa cateva zeci de minute de zbatere am cedat: 3 tigari trase in graba in incetosatul, dar altfel frumosul salon destinat fumatorilor amenajat in Hofburg Palace. Am incercat sa ma pacalesc ca tutunul e vegetal, si deci se poate inscrie intr-o dieta vegana. N-a mers. M-am simtit atat de vinovata incat toata seara n-am mancat decat firava garnitura a minunatelor feluri care ni se serveau la masa.

Am crezut ca m-am lecuit, dar n-a fost asa. Mai multe ispite au venit a doua zi, in timp ce ma preumblam prin aparent inocentul targ de Craciun (Christkindlmarkt) din fata primariei Vienei (RATHAUSPLATZ). Printre adorabile ornamente de brad, globulete de cristal in care zapada apare la comanda si jucarii care ma faceau sa-mi doresc sa am iar 6 ani (chiar daca asta insemna sa incep din nou scoala la toamna), au inceput sa se insinueze cu dibacie, tinandu-se de mana, pofta si frigul.

Frigul mi-a intrat in oase si apoi mi-a scos in cale zeci de casute in care ma astepta vin fiert cu mult alcool si zahar. N-am opus nici cea mai mica rezistenta.
Pofta a venit la lupta cu magazine pline cu… carnati (sau WURST, daca vrem sa sune mai autentic, mai “vienez”) a caror aroma invada aerul. La astia trebuie sa recunosc ca am rezistat din rasputeri – o pravalie, doua pravalii, trei pravalii… pana m-am pravalit rapusa de atata lupta in fata celei mai teribile instigari pentru gurmanda (si adormita omnivora) din mine – KÄSEWURST, carnatii cu branza perpeliti pe gratar si serviti cu mustar delicios si paine neagra. Tot ce am putut face a fost sa limitez dezastrul la doar 4 felii din grozavul wurst – 4 felii al caror gust strasnic ma va bantui ceva vreme de acum inainte…

Oricat de cuminte am fost in rest (cu mic dejunuri cu salate si fructe si pranzuri cu paste cu verdeturi si legume la gratar) si chiar daca propria-mi regula (70% vegana, 25% vegetariana si 5% omnivora) imi permite sa mananc orice din cand in cand, trebuie sa recunosc ca… am cam dat-o in bara la Viena. N-am mancat carne pentru ca asa mi-am propus, ci pentru ca m-am lasat prada poftei nebune de moment (ceea ce dovedeste ca de fapt sunt si eu om, cum m-a incurajat iubitu’ cand i-am povestit).

Intoarsa acasa nu pot sa spun decat atat: e clar, in competitii e musai sa fac mai bine data viitoare!

Ajutoare de la Mos Craciun

Pentru ca de Craciun voi fi la capatul pamantului (fara nicio exagerare :) o sa povestesc in curand despre asta), Mosu' s-a gandit sa vina la mine mai devreme anul asta. Si pentru ca eu deja imi cumparasem un foarte simpatic si util tocator (Chop2Pot, the original folding chopping board) pe care il puteti achizitiona si voi de aici...
...el a decis ca imi trebuie si un chef's knife adevarat si mi-a adus in dar o bijuterie de la ZWILLING J.A. Henckels, gama Professional "S": un cutit de 20 de cm insotit de o teaca pe masura, un ascutitor potrivit si - bonus - un mic cutitas pentru fructe. L-am convins pe Mosu' sa-mi spuna de unde a facut cumparaturile. Mi-a dezvaluit bucuros, pentru ca i-a placut asa de tare locul incat a considerat ca merita promovat! Magazinul se numeste Kitchen Shop, a fost creat din "pasiune pentru gatit" si il gasiti in complexul Feeria (vis a vis de Carrefour), centrul comercial Baneasa. Acolo un specialist a avut rabdare cu el si i-a explicat pe indelete cum sa-mi aleaga cutitul ideal si ce accesorii s-ar potrivi. Kitchen Shop are si magazin on-line.

Multam Mosu'!

Wednesday, December 9, 2009

Un atlet vegan: Carl Lewis

Ca sa incheiem "ziua sportului" in forta (azi am scris numai despre sport pentru ca mi-am dat seama ca aveam doar 1 singur post cu acest subiect si asta nu reflecta corect rolul pe care miscarea o are in viata mea), iata opinia unui medaliat olimpic despre dieta vegana. Este doar un mit ca atletii trebuie sa manance carne pentr a avea performanta. Proteinele necesare sunt foarte usor de obtinut si din vegetale (in general, mai toate boabele si semintele contin proteine).

Cum sa faci sport cu antrenorul personal al Madonnei sau al lui Gwyneth

Dintre toate metodele de fitness pe care le-am vazut sau despre care am auzit, de departe cea mai tare pare sa fie cea a lui Tracy Anderson - o micuta femeie de 1.50 m si 43 de kg care se ocupa de trupurile unora dintre cele mai mari vedete ale lumii: Gwyneth Paltrow & Madonna.

Am citit prima data despre Tracy anul asta, intr-un articol din Harper's Bazaar pe care il puteti vedea aici. Mi-a atras privirea modul in care arata - supla, fina, ca o balerina, foarte tonifiata, dar deloc "bulky", deloc masculina asa cum se intampla cel mai adesea cu femeile care fac foarte mult sport. Imi plac foarte mult povestea ei, modul in care si-a dezvoltat metoda (bazata pe trezirea muschilor auxiliari), si cel mai mult promisiunea ei: anume ca m-ar putea face si pe mine sa arat la fel ca ea, tini tiny, cu muschi micuti, dar fermi.

Puteti citi totul despre Tracy direct de la ea aici, ii puteti downloada programele speciale aici (sunt pe format compatibil cu iPod-ul, asa ca le puteti lua cu voi oriunde), sau puteti exersa free of charge dand click aici.


Eu mi-am cumparat chiar si 2 din cele 3 DVD-uri ale ei, respectiv Dance Cardio si Mat Workout, dar nu vi-l recomand decat pe ultimul (pentru primul parerea mea e ca trebuie sa ai ceva background de dansator, altfel programul e foarte greu de invatat).

Spor la sport!

Sport - metoda si-si-si :)

De cateva luni, sportul a redevenit o constanta in viata mea. Si chiar se vede. Alaturi de dieta vegetariana, m-a ajutat sa slabesc rapid vreo 4 kg, sa-mi tonific corpul, sa-mi rearanjez postura si sa-mi cresc nivelul de energie.

Nu-mi este usor sa ma tin de promisiunea pe care mi-am facut-o, aceea de a nu trece nici macar o zi fara cateva zeci de minute de miscare. Imi este chiar foarte greu: pentru ca am un program foarte complicat si imprevizibil, cu multe necunoscute care fac uneori zadarnica planificarea, pentru ca - la fel ca mai toata lumea - si eu pic de oboseala dupa multele ore de munca, pentru ca in timpul liber as prefera adesea sa stau cu iubitu' meu, sa vad vreun film, sa ma intalnesc cu prietenii sau pur si simplu sa dorm, decat sa fac sport...
Dar mi-am dat seama ca este foarte important sa fac si din sport si sanatate o prioritate si am gasit o metoda care deocamdata da rezultate.

Solutia a fost ca, in loc de ori-ori-ori, sa adopt metoda si-si-si. Mai precis, in loc sa ma gandesc ce sa aleg: sa merg la sala de fitness sau la orele de aerobic sau sa fac yoga acasa sau sa imi cumpar un DVD cu un guru intr-ale sportului, am decis sa fac cate putin din toate, dupa cum am chef sau cum apuc :)

Asa ca acum merg ori de cate ori pot la gym la World Class, la clasele de aerobic. Daca am intarziat la o clasa si nu mai pot intra, urc la sala de fitness si combin aparatele cardio cu greutatile.

Daca nu am chef sa merg la gym, dar ma simt totusi destul de energica, fac acasa niste aerobic dupa DVD-uri (oferta pe Amazon e uriasa) sau, chiar mai simplu & free, dupa link-uri de pe YouTube (din 9730 de rezultate la cautarea "aerobic exercise", sigur sunt cateva zeci interesante pentru fiecare). Unele dintre preferatele mele sunt cele cu New York City Ballet Workout...

Iar atunci cand vin acasa franta de oboseala, yoga este solutia - imi exerseaza corpul in timp ce mi-l detensioneaza. Iata un program foarte simplu, pe care eu l-am facut chiar si la miezul noptii (se incheie cu cateva minute de relaxare care te ajuta sa dormi foarte bine dupa):

Tuesday, December 8, 2009

My favourite salad, Mad Men style

Madison Avenue, New York. Simbol pentru industria advertising-ului din America, (inca) gazda a birourilor unora dintre cele mai mari agentii de publicitate, readusa in atentia lumii intregi de serialul MAD MEN si, nu in ultimul rand, unul dintre cele mai "upscale" locuri de shopping de pe glob.

Printre magazine precum Gucci, Hermes, Prada sau Chanel, la 655 Madison Avenue se afla magazinul DKNY, unul din brandurile mele preferate de haine casual (cat si numele parfumului cu care m-am dat ani de zile). Hainele si accesoriile sunt foarte cool si destul de accesibile, au chiar si o linie de produse din fibre organice, dar nu despre asta povestim acum...

Surprinzator, la etajul 1 al magazinului exista locul unde gasesti - fara nicio exagerare - cea mai buna salata din lume! De 3 ani de cand merg la NY, acelasi baiat de la healthy bar-ul din DKNY, mi-o pregateste sub ochii mei, amestecand cat se poate de simplu, fara nicio metoda savanta, niste ingrediente la fel de simple, pentru o salata absolut delicioasa.

Aseara mi s-a facut un dor nebun de ea si am incercat sa o recreez: pentru mine, pentru voi si special pentru iubitu' meu advertiser :). Nu este o salata vegana, ci una vegetariana - contine si branza de capra (care este buna, asa de buna, incat una din colegele mele, care din nu stiu ce motiv nu vrusese nici macar sa o guste ani de zile, exclama zilele trecute "Nu stiu cum am putut trai fara goat cheese atat vreme!").

Ingredientele de care am avut nevoie sunt:
- rucola, baby spinach, rosii cerry, castravete (de la BioGood), ceapa verde (din piata)
- stafide, muguri de pin, miez de seminte de floarea soarelui, seminte de dovleac (eu le-am luat de la Plafar)
- sirop de artar, ulei de masline, otet de mere, sare himalayana (tot Plafar)
- branza de capra (tip camembert, de la Carrefour)

Ca si la locul minune de pe Madison Avenue, eu am servit-o infasurata in wraps de faina de orz (nu se gasesc la noi; le-am luat de la Londra de la Planet Organic); dar tot ca acolo, puteti sa o mancati si simpla…

Nutrilicios!

Citatu' saptamanii



Ca tot vine Craciunul...

Alicia Silverstone on being a vegan

Alicia este si ea un entuziast ambasador al veganismului. Eu am fost uimita sa aud asta, pentru ca mi se parea THE American Girl, foarte rock'n roll, mult mai into meat, decat into healthy eating.
In interviul dat pentru VegTV (si astfel am aflat ca exista o televiziune pentru vegani si vegetarieni!!!) vorbeste pe scurt despre beneficiile acestui stil de viata. Si e foarte sincera - eu insami am simtit pe propria-mi piele toate efectele despre care aminteste...